Sunt mama de sase ingeri. Doar unul e aici pe pamant langa mine in varsta de un an si sapte luni care creste frumos si sanatos,asa cum ar fi trebuit sa creasca si ceilalti. Nici nu stiu cum sa incep, cu ce sa incep: am 39 ani,sunt din alba iulia si de 7 ani dau tribut cerului suflete nevinovate. In anul 2003 s-a nascut moarta fetita mea Ilinca-Maria, de atunci am mai pierdut patru sarcini la 3luni. In anul 2009 a venit pe lume minunea mea Nicholas-Petru cu eforturi foarte mari (tratament,cerclaj...) dar a meritat fiecare durere si efort. In urma cu trei luni am dat nastere celui din urma ingeras Antonio-Dragos (nascut mort la 7 luni prin operatie cezareana cu histerectomie subtotala)deci pe data de 25 iulie s-a terminat totul,s-a terminat visul de a-i mai darui un fratior sau o surioara fiului meu Nicholas.

Sper sa nu ma pedepseasca D-zeu ca inca imi mai planga ingerasii din cer ,cand eu am unul aici pe pamant.El mi-a implinit viata,e balsamul sufletului meu....e viata mea,e aerul pe care il respir,e hrana trupului meu,e lumina ochilor mei ,dar totusi nu poate umple golurile din sufletul meu nu poate sa-mi aline durerea,e mult prea multa durere.
Pe scurt asta e povestea mea,povestea ingerasilor mei.

 

Va sarut si ma rog ca D-zeu sa ne mai aline durerea din suflete.

 

Cu toata dragostea mama de ingeri.