Andrei Nanu 07.02.2008 - 16.11.2008
Ma numesc Corina, sunt mama ingerasului Andrei....... imi pare nespus de rau ca nu am putut sa scriu si eu mai de mult aici....... as vrea sa va multumesc tuturor pt. sprijinul si frumoasele cuvinte. ... care m-au ajutat in depasirea acestui greu moment din viata mea.... pierderea ingerasului meu Andrei. ,,datorita acestui forum unde ne-am regasit toate mamele de ingeri, durerea mea este parca mai usor de suportat, poate pt. ca vad ca nu sunt singura mama care invata sa traiasca cu durerea in suflet dupa pierderea propriului copil...
Multumesc doamnei Bianca pt. existenta acestui forum, si Anei..... si lui Andrei ca mi-au dat putere sa merg inainte si sa pot scrie aici... iti multumesc Andrei pt. mesajul tau , si pt. exemplul pe care mi l-ai dat.... si anume ca dumnezeu ne-a dat o viata de trait, asa cum este ea, dar trebuie traita pina la sfirsit....... acum stiu ca tu ai fost un mesager al domnului trimis aici pe pamint pt. a ne demonstra cit de puternici trebuie sa fim , aici pe pamint si sa luptam pina la sfirsit...asa cum ai facut-o si tu. andrei, un pui de om atit de mic si de chinuit, care a trait , si a chinuit 9 luni si 9 zile, dar a luptat cu viata pina-n ultimul moment cind inimioara ta n-a mai rezistat.......de ce nu s-a putut sa-ti dea si inima mea ,asa cum ti-am dat din ficat pt. a putea traii si tu ca alti copii pe-acest pamint??? doamne cite intrebari si nici-un raspuns............cata durere si suferinta, si cite rugaciuni si lacrimi........si totul in zadar .ca tot voia ta , si nu a mea sa facut..de ce??si acum totul se repeta........durere suferinta, lacrimi intresari fara raspuns...si alte rugaciuni dar astea pt. a putea marge mai departe cu durerea in suflet.............deocamdata nu mai pot sa scriu....dar am sa revin .......doamne-ajutane si ............te iubesc andrei , si te asteapta mami sa te-ntorci inapoi si anul asta......
Am un motiv sa ma-ntreb de ce dumnezeu ne loveste atit de rau in suflet, si mai ales in pragul unor sarbatori cum e craciunul?? am pierdut si eu pe puiul meu, andrei acum o luna si 17 zile in urma unei nenorocite de boli.ciroza ...... e atit de dureros sa pierzi cel mai frumos lucru de pe lumea asta.............. copilul........... e o durere imensa, e ceva inexplicabil in cuvinte... iar intrebarile curg intruna: de ce? de ce?? si iar de ce, doamne copilul meu????? dar raminem doar cu intrebarile, ca raspunsuri nu sunt, n-are cina sa ni le dea..... eu am inceput numaratoarea inversa, Andrei al meu ar trebui sa aibe acum pe 7 ian. 11 luni, ............ dar de fapt are 1 luna si 17 zile de cind sa dus in cer la doamne-doamne............
***
A fost odata ca niciodata, (ca mai bine de n-ar mai fi fost, si nu s-ar mai fi povestit) o frumoasa tinara fata, vesela si plina de viata, de 22 de ani. Intr-o splendida zi de 30 august 2003, tinara fata l-a intilnit pe cel ce urma sa-i devina sot pentru tot restul vietii. La inceputul iernii, de SF. ANDREI, tinarul nostru a venit in petit la parintii fetei pentru a o cere in casatorie parintilor ei... Iar pe 2 dec. acelasi an, incepura sa probeze haina casatoriei...Ce mai vremuri, ce mai sarbatori frumoase pt. cei doi indragostiti... Zilele trecura si intr-o frumoasa zi de 14- feb-2004, de ziua tuturor indragostitilor, tinara pereche se hotari sa spuna DA pt. tot restul vietii, in fata starii civile si a celorlalti dragi lor...
Si asa trecu un an, trecura doi, trecura trei, si in cel de-al 4-lea an de casatorie, intr-o torida zi de 24-iunie, tinara noastra incepu sa se simta rau... fata noasta intra la banuieli, fara sa spuna nimic la nimeni. Peste 9 zile, in data de 3-iulie, fata-si facu un test de sarcina... Dupa vreo 5 minute, aparura 2 liniute roz... banuiala fetei se comfirma... Valuri, valuri de fericire o cuprinsera pe tinara fata. Vrednica fiind, in timpul serviciului, se bucura in liniste in sinea ei, pt. a nu da de banuit nimic la nimeni. Isi anunta cea mai buna prietena prin tel., si astepta nerabdatoare sa mai treaca timpul sa mai cresca si burtica, si pruncul din ea, si mai apoi tinara noastra sa-i faca o surpriza si viitorului tatic; dar... el isi dadu seama mult mai repede...
In ziua aniversarii a 4 ani de cind se cunosteau tinerii nostrii, pe 30-august-2007, cineva le facea cu minuta dintr-o poza de ecografie alb-negru... nu putea fi altcineva decit Bebele din burtica viitoarei tinere mamici. Dupa ceva timp, pe 18-sept-2007, viitorilor parinti li se spuse ca vor avea UN BAIETEL. Iar in anul ce-a urmat, intr-o geroasa zi de 7-februarie-2008, cea care-l supraveghea pe puiul din burtica viitoarei tinere mamici, a hotarit ca pruncul trebuie sa se nasca atunci , la 37 de saptamini, pe 7-02-2008, la ora 12-25, prin cezariana...
Astfel se nascu un BAIETEL de 2260 de grame, cu nota 8-apgar (avind cordonul ombilical infasurat in jurul gitului) .. Proaspata tinara mamica facind cunostinta in sfirsit cu bebele ei cel mult asteptat si dorit... sarutindu-l in amindoi obrajorii si privindu-l pret de citeva secunde... Fiind incubat timp de 6 zile, mama nu si-a putut tine pruncul in brate decit mai apoi... Iar in ce-a de-a 11-a zi de la nastere, a pruncului ANDREI, cum il numisera, mama si odorul ei au fost axternati si trimisi acasa... chiar pe 18-februarie .......
Au urmat 2 luni de obisnuinta, bucurie, fericire, un amestec f placut de-nceput pt. toti; parinti, bunici, nasi, mosi, prieteni....... DUPA 2 luni se sparse paharul cu bucurii si fericire... al celordoi tineri parinti si al pruncului ANDREI........ O veste cutremuratoare cum ca puiul lur al mic si iubit este bolnav...... Incep internarile, drumurile , analize peste analize si multe investigatii...... dupa care si rezultatul; e groaznic, e cutremurator, dar in acelas timp e f. sigur, e clar pt. toti, pt. parinti, rude, prieteni, si f.f. grav pt. micutul ANDREI.............. E CIROZA HEPATICA, o cumplita si necrutatoare boala la un pui de om atit de mic si de nevinovat de numai 3 luni..... si lovitura groaznica pt. parinti, este ca sansele micutului ANDREI sunt zero.... DE CE?? DEPIND DE UN TRANSPLANT DE FICAT, care este imposibil de realizat la noi in tara la o virsta atit de mica, iar ANDREI trebuind sa fie operat mai devreme de 9 luni....
UN verdict mult prea dureros pt. parintii,multe lacrimi, durere, suferinta, FIZICA mai ales pt. puisorul de om, micutul ANDREI... pt. parinti multa neputinta, durere , suferinta, multe rugaciuni in lacrimi, speranta si intrebari;.de ce copilul meu sa sufere atit, de ce DOAMNE ? ??? IAR din partea cadrelor medicale... nepasare, indiferenta, nepregatire si lipsa de profesionalism in asemenea situatii...... AM uitat sa mentionez ca ANDREI a fost botezat cam tirziu, la 4 luni si o zi, pe 8 iunie, cind cu aceasta ocazie si-au unit si parintii lui destinele in fata DOMNULUI, si astfel poate le va ajuta mai mult BUNUL DUMNEZEU in toate problemele, si va fi bn. si pt. copilul lor daca sunt si ei cununati in fata DOMNULUI...... LA una din internari, in dimineata zilei de 31-august-2008 se da un ultim si fff dureros verdict. pt. parintii micutului ANDREI.....(citez; sa stiti ca trebuie sa plecati cu copilul acasa cit mai repede ca in cursul zilei de azi, sau la noapte copilul d-tra va muri, ne pare rau, dar nu se mai poate face nimic pt. el; i s-a varsat bilirubina in organism, si din aceasta cauza nu-i mai functioneaza nici ficatul nici rinichii. a intrat in blocaj hepato-renal.si daca va muri la noi in spital il va prelua morga pt. autopsie si va trebui sa platiti o suma mare de bani.Mai bn. plecati cu el cit mai repede acasa pt a putea muri si el linistit acasa in patutul lui cu o luminare aprinsa si cu toti cei dragi aproape.) Iar in dupamiaza zilei rspective, intr-o vinere micutul ANDREI, umflat cit un cimpoi, cu o greutate de 7350grame, din care 2 kl. era numai lichid, fiind infiltrat peste tot,de la atita tratament.... parintii plecind ingroziti si f speriati acasa cu micutul lor in brate....... DAR ajungind cu el acasa, in aceea noapte, cu luminarea aprinsa linga copilul lor DUMNEZEU a facut o mare minune pt. micutul ANDREI si pt. parintii lui cei speriati si-ndurerati ........ micutul a facut pipi pe mamica lui cind il schimba........ asta tinind cont ca andrei nu mai facuse nici pipi, nici caca, si nu mai mincase si nici bause deloc nimic de 2 zile.......... asta insemnind o minune DUMNEZEIASCA pt. parintii celui mic.....
Dupa 3 saptamini si 3 zile, internindu-se cu el din nou...... dar de aceasta data, in urma unei campanii publicitare difuzate pe postul ACASA, ajutati de D-NA BIANCA BRAD, parintii si micutul ANDREI, reusind sa plece pe data de 27-septembrie-2008 in SPANIA, in capitala MADRIDULUI, internindu-se cu ANDREI, in spitalul LA PAZ cel mai bun spita din SPANIA, fiind asteptati si ajutati de o d-na cu suflet mare...... d-na ANTOANELA-GABRIELA ANDREI ...... Odata ajunsi in acest spital au inceput analizele de compatibilitate dintre MICUTUL ANDREI si parintii lui in vederea transplantului de ficat...... Raspunsul cum ca mama este compatibila cu copilul ei, si ea ca mama ii va dona o bucatica din ficatul ei, a venit pe 29- octombrie-2008, intr-o miercuri......... bucurie mare, si multe alte rugaciuni si sperante ca totul sa decurga bine.....
Pe 7-noiembrie--2008, chiar in ziua cind ANDREI implinea 9 luni a avut loc operatia de transplant de ficat..... operatie ce a durat de la 9 dimineata pina la ora 3 noaptea, adica 18 ore cind micutul ANDREI dus la terapie intensiva...... Timp de 7 zile totul a decurs bine, organismul lui ANDREI acceptind ficatul cel nou, al mamei lui... DAR in dimineata zilei de 15-noiembrie, in ce-a de-a 8 zi, de la operatie, lui ANDREI i s-a infundat vena principala de pe partea stinga...... fiind astfel bagat iar in sala de operatie de la ora 14- la 16 pt. a i se desfunda aceea vena..... dar ....... degeaba ca ficatul sau cel nou deja suferise o schimbare majora si nu mai poate functiona........ in acest caz ANDREI fiind trecut pe lista de asteptare de urgenta zero, pt. un alt ficat, de aceasta data fiind nevoie de un ficat de cadavru de copil de pina la 14 kl............... Incepind iar disperarea, si durerea si neputinta, si rugaciunile scaldate iar in lacrimi catre D-ZEU pt. inc-o minune ca ANDREI sa reziste pina se va gasi un alt ficat........ e f greu de redat in cuvinte ce-a fost in sufletul tinerei mame operate si proaspat externate din spital ca ea, acum nu mai are ce sa-i mai dea odorului ei pt. al salva din nou de la moarte.......
Dupa multe rugaciuni, DOMNUL pare c-a ascultat-o pt. 31 de ore............ ZIUA urmatoare, pe 16-noiembrie-2008, in timp ce asteptau sa fie chemati sa-si vada micutul la terapie intensiva, au fost sunati la tel. de D-NA ANTOANELA-GABRIELA, CA LUI ANDREI I SA GASIT UN FICAT IN VALENSIA, si doctorul lui, MANOLO urma sa plece intr-acolo pt. a preleva noul ficat pt. ANDREI, urmind ca la miezul acelei nopti ANDREI sa fie retransplantat............ De la ora 18 de cind am fost anuntati, pina la miezul noptii , a fost o liniste si o fericire imensa in sufletul nostru de parinti, ca ANDREI a mai primit o sansa de la D-ZEU ...................... dar de aceasta data ................. sansa a fost pina a ajuns ficatul cel nou in apropierea spitalu] lui pt. ca cu exact o jumatate de ora inainte de a fi dus in sala de operatie, (fericitii) parinti au fost anuntati la ora 24-00 ca1...... MICUTULUI LUPTATOR ANDREI, a-ncetat inimioara sa- i mai bata cu 15 minute in urma, adica la 23-45 (ora SPANIEI) adica transplantul nu se va mai face........... ca au incercat sa-l resusciteze dar degeaba, ca nu sa mai putut face nimic.............
A fost ingrozitor. Nu mai pot sa descriu in cuvinte cum a sunat aceea cumplita veste........... ne-am uitat nedumeriti la cele doua doctorite care ne-au dat cumplita veste, una vb. in engleza cu sotul meu, iar cealalta mi-a repetat si mie in spaniola........ ne-am imbratisat sprijinindu-ne unul pe altul, dupa care le-am insotit ........... ajungind in salonul lui ANDREI......... nu-mi venea sa cred ca e ultima vizita la fusese copilul nostru......... de fapt ultima fusese la ora 21--cu 3 ore mai devreme cind il stiam viu............................. ne-am apropiat de el, era conectat inca la toate acele aparate, perfuzii, dializa........... tot ca si mai devreme.... credeam ca este inca in viata..... dar........... nu mai era....... L-am mingiiat si l-am pupat mereu pe fata, pe caput......... incercam sa-i simt cumva respiratia........ dar nu mai respira.......... si m-am mutat la picioruse dindu-i cearsaful la oparte............ doamne................. cit era de vinat si de umflat.......... imi venea sa tip, sa urlu. dar trbuia sa ma abtin........... mai erau si alti copii care dormeau si era nevoie de liniste pt. ei....... DOAMNE puiul nostru al mic, luptatorul nostru............ imi venea sa ma dau cu capul de pereti de durere......... dar a venit o asistenta sa ne roage sa iesim afara pt. a-i scoate toate cele........ perfuziile, si la ce mai era el conectat.......
Ne-am intors peste o ora, la 1-20, si ne-au lasat sa stam cu EL acolo toata noaptea cu conditia sa facem liniste....... cind ne-am reintors au incercat sa ma forteze sa iau eu un calmant ca-ncepuse sa ma doara operatia de la plins si incordare........ dar am refuzat total.......... vroiam sa fiu cat mai lucida si constienta, sa-mi pling copilul in liniste........... m-au lasat sa ma asez linga el in patut acolo, cu el............. si l-am tinut in brate, la pieptul mamei lui , si l-am jelit in liniste, si fara prea multe lacrimi, toata noaptea, probabil nu a vrut sa-l pling, ca n-am prea putut plinge.............. si tati a stat cu noi acolo pe-un scaun rezemat de marginea patutului uitindu-se la noi........... si plingimd si el din cind in cind........ i-am facut si citeva poze............ ultimele poze ale lui....... cind cu mami, cind cu tati, si una TOTI TREI IMPREUNA, ne-a facut-o asistenta.............
Stateam cu el acolo imbratisindu-l, si as fi vrut sa-nchid ochii, sa cad intr-un somn adinc, iar cind ma trezeam, tot ce se-ntimpla atunci, sa nu fie decit un cosmar, iar micutul nostru luptator ANDREI, SA fie in viata, sa traiasca, si sa urmeze al 2-lea transplant si sa ne rugam sa fie bn........... DOAMNE,de ce n-a fost sa fie asa ?? Cite intrebari, si niciun raspuns........ cita durere, si ce pustiu imi era sufletul ....... de ce nu m-a luat pe mine D-ZEU?? DE ce oare D-ZEU nu a mai vrut sa-l ajute pe ultima suta de metrii???? DE ce pe el? PUIUL MEU al mic, bubulina mea a scumpa, ANDRUSCA mamii a draga si-a iubita..... NI s-a spus ca dimineata, la ora 6-15 vor venii cei de la morga sa-l ia pt. a i se face necropsia, si sa ne dam acordul pt. incinerarea lui, ca altfel era foarte scump......... LA 6-25, au venit cu un patut de bebe, si l-au acoperit cu un cearsaf, si-au plecat cu el........CHIAR eu, mama lui l-am pus in acel patut.......... doamne cit m-a durut sufletul sa stiu ca-l pun pt. ultima data intr-un patut, ca nu-l voi mai tine in brate.............. ca nu voi mai fi niciodata cu copilul meu............. L-am asezat , l-am mingiiat, l-am pupat, si i-am mai deschis odata eu cu mina mea ochisorii lui, sa-i mai vad pt. ultima data.............. Avea pleoapele umflate si invinetite, si era rece............. as fi vrut sa-l pot incalzi la pieptul meu, dar trebuia sa plece...............
INAINTE sa plece mi-am luat RAMAS- BUN de la EL, DE LA ANDREI al meu, al nostru, nu am putut sa-i zic adio.......... i-am zis....... RAMAS BUN, ANDREI, COPILUL MEU FRUMOS, SA TE-NTORCI INAPOI, REPEDE....................... asta i-am zis, si nu am putut sa pling........... nu stiu de ce, dar n-am putut, poate el m-an tarit atunci , in noaptea aia, in dimineata aceea, si de-atunci incolo................ A urmat acea zi de luni, seara am mers sa-l vedem la TANATORIO, firma de funerarii unde urma a 2 zi sa-i fie tinuta slujba, si apoi sa fie incinerat...... tati i-a comandat o coroana in forma de cruce din garoafe albe, si in mijloc citeva rosii...... I-a pus mama lui acolo linga el in tronulet toate jucariile lui care le-a avut acolo prin spital..... ratusca de la buni, steluta de la d-na BIANCA,CARE I-A PUS-O MAMI SA CINTE TOATA SEARA INAINTE SA PLECE CUC LA DOAMNE DOAMNE, botoseii, de la d-na BIANCA, o iconita cu ISUS, cea CU SF. ANDREI, sa-l pazeasca si sa-l ocroteasca in continuare pe drumul cel nou....... si altele........ I-A pus mami pe cap caciulita de la MONICA, ca tare bine-i mai statea cu ea..... cele 2 suzetele ale lui........... sper sa-i placa ca i-le-a dat mama pe toate care i-au fost lui dragi.............
IAR seara urmatoare, la ora 22-10 am plecat cu ANDREI al nostru la gazda.............. dar sub alta forma.......... IL aveam un fel de cenusa intr-o urna alba de caramica.......... si asa il vom avea mereu cu noi in casa pina cind DOMNUL se v-an dura sa-l trimita inapoi la noi.............. te-am iubit, te iubim, si te vom iubi mereu, bubulina draga, LUPTATORUL NOSTRU PINA LA SFIRSIT............... SA TE ODIHNESTI IN PACE PUI MIC SI DRAG............. DRUM LIN PRINTRE STELE, ANDREI...............
***
O zi de 15 decembrie 2008. E ora23-49.................................... cind ti pun pe foaie primele mele ginduri.... puiul mamii al frumos, ma uit la caruciorul tau,si mi-aduc amintece frumos si cuminte mai stateai in el....atit de mult as vrea sa-nkid okii, sa cad intr-un somn adinc, adinc, adinc de tot, iar cind ma trezesc as vrea sa te gasesc in caruciorul tau sau in patutul tau........ as vrea sa ma trezesc din acest vis urit, acest cosmar care de fapt nu e decit cumplita realitate......... imi e atit de dor de tine....... si-mi lipsesti atit de mult, mi-e dor de tine, de ochisorii tai,de nasucul tau, de gurita ta atit de frumoasa si dulce, de glasul tau, de minutele tale cele fine,si atit de gingase, mi-e dor de plinsul tau pe care l-am uitat, de felul cum rideai la toata lumea, de ginguritul tau....... mi-e tare dor........... sa te schimb, sa-ti dau sa papi laptic cu biberonul, sa-ti fac baita ... doamne ce dor imi este de tine puiul meu, bubulina mea a mica si frumoasa, ghiocelul mamiial parfumat....... ce dor imi este sa te tin in brate.... sa te pup pe frunte, pe minute, pe nasuc, pe barbita, pe obrajori.......... unde esti copil frumos, de ce nu vii la mama ta????te iubesc copilul meu al scumpsi drag, te astept sa vii.... macar in visele mele.pui mic...... papusa mea a mica si frumoasa, acum o luna traiai pui frumos si chinuit al mamii tale..... erai vinat si umflat de la tratamentul de dupa operatie......... dar traiai pui frumos.... iar acum.... 16decembrie2008, ora 1-04 nu mai esti deloc puiul meu al mic si chinuit........
De ce puiule, de ce nu mai esti?? unde esti buburuza mea a mica?? de ce nu esti aici cu mine?? sa te string in brate si sa te iubesc...andrusca mea a mica si frumoasa ......de ce dumnezeu mi te-a luat la el?? de ce nu m-a luat si pe mine odata cu tine? de ce?? de ce nu esti cu mine-acum cind mi-e atit de greu fara tine?? ce goala si pustie e casa fara tine acum puiul meu...... odorul meu frumos.... te-astept in visul meu la noapte, andi puiul meu drag..... iarta-ma te rog pt. tot.. raul pe care ti l-am facut..pt. tot timpul in care am fost departe de tine cind erai la terapie intensiva, daca poti..iarta-ma te rog, daca nu.... nu ma ierta, dar sa stii ca te-am iubit, te iubesc, si te voi iubi toata viata cit voi trai, enorm de mult... unde esti? mi-e asa de dor de tine, iarta-ma ca pling, sper ca lacrimile mele de durere sa nu te arda, precum se spune......... te iubesc mult, mult de tot, si tati la fel, puiul nostru scump si drag. noapte buna, somn usor si odihneste-te in pace ingerasul meu, andrei...... doamne,.... te rog din suflet ai grija de el ca de ochii tai din cap, si da-i putere sa ne calauzeasca gindurile si sufletele de acolo de sus din ceruri, si fa-l sa na simta si sa ne auda cind vorbim cu el sii sounem cit de mult il iubim si cit de dor ne e de el, te rog doamne...... te implor........ pt ingerasul meu Andrei.
Multumesc mult pt, frumoasele voastre cuvinte de incurajare, chiar nu stiu ce m-as fi facut fara voi dupa o asemenea pierdere..... multumesc pt primirea din casa e.m.m.a....... sunteti niste mame extraordinare, cu niste suflete de aur........ sunt sigura ca ingerasii vostrii sunt mindrii si fericiti acolo sus in ceruri ca au niste mame atit de bune, sufletiste si iubitoare aici pe pamint....... domnul sa va tina asa mereu puternice , iar ingerasii vostrii sa va rasplateasca cu vise frumoase in care sa fie prezenti ori de cite ori vi se fringe inima de dorul lor, sa va dea semne in fiecare zi si sa va calauzeasca gindurile si sufletele voastre calde si sensibile ......... iar lor, ingerasilor, le doresc sa se odihneasca-n pace si sa le fie somnul vesnic linistit, multe flori si rugaciuni de la noi de-aici de pe aceasta lume ne-nteleasa, si luminarele sa aiba multa lumina sa-si poata vedea mamele ce i-au nascut ..........va imbratisez cu drag si va pup dulce......la multi ani fericiti mame dragi de ingerasi.
Corina, mamica ingerasului Andrei, nascut pe 07.02.2008, decedat pe 16.11.2008 ora 23:45
***
Imi pare rau ca nu am scris pina acum, imi pare rau ca exista atita suferinta............ ca sint atatia ingerasi, atit de frumosi si de puri, ca traim intr-o tara in care toata lumea traieste, fiecare numai pentru el si cind se intimpla o nenorocire ne adunam sa plingem, sa ne lamentam si sa aratam cu degetul. Eu nu mai suport...... ma uit la pozele lui Andrei si cred ca asteapta sa fac ceva....... sa nu mai treaca si altii, prin ce a trecut el.......... singur nu pot, dar daca voi mai intilni oamenii pe care i-am gasit la Fundeni sau la Craiova, nu le voi mai da ocazia sa mai nenoroceasca pe nimeni, e o promisiune pe care i-am facut-o copilului meu, scumpul nostru Andrei.......... vreau sa cred ca pot sa fac pe toata lumea sa constientizeze, ca viata nu-i o joaca si nu poti sa faci experimente sau sa incerci ceva pe................ si mai ales...... un copil, hai sa nu ne mai ploconim atit, sa mai dam bani si spaga la toti asa zisi DOCTORI, sau oriunde ne ducem sa constietizam, toti, ca avem niste drepturi, asa cum toata lumea are si toata lumea stie, dar foarte putini iti dau si-ti recunosc aceste drepturi, inca o data, vreau sa cred ca nu sint singurul.
Marcel, taticul ingerasului Andrei
Tot pe Forumul EMMA mai puteti citi si aici , precum si in zona “Salvatii copii”
Mergi sus