Andreea Elena Flesaru 01.10.2007 - 23.11.2007
Dormi in pace suflet bland!
Asta a fost mesajul nostru pe coroana de flori pe care eu si tatal fetitei mele i-am pus-o Andreei-Elena la mormant!
Pe 1 octombrie 2007 am naascut si am crezut ca nu exista ceva mai frumos pe lume decat sa iti tii copilul in brate, sa il alaptezi sa te caute cu privirea-i dulce si pura... Atat de dulce e zambetul unui copilas si chiar si plansetul pe care mi-as dori sa il aud, iar si iar...
Doctorii mi-au spus ca este bine, dar eu nu cred ca era asa. Stateam undeva la tara, nu era chiar un loc uitat de lume, era un mini-oras. Mi-aduc aminte ca inainte cu vreo 2 saptamani sa se intample tragicul moment din viata mea, fetita mea plangea foarte mult si nu stiam de ce, eu fiind tanara, aveam 18 ani, nu stiam ce se intampla. Ulterior am aflat ca nu se satura cu piept. Si am fost la asistenta acasa pe ploaie, disperata, si mi-a zis ca au avut programul pana la ora 2 si ca trebuia sa vin cu copilul la cabinet, nu sa o deranjez pe ea. Mentionez ca atunci fetita mea era nebotezata si avea o luna si putin. Atunci asistenta, nu doctorita, mi-a dat o reteta sa ii dau antibiotice puiului meu, dar nu i-am dat pentru ca nu mi se parea normal sa ii dai unui bebelus antibiotice fara sa il vezi macar.
Am asteptat pana a doua zi sa vina doctorita. A venit si mi-a zis ca este perfect sanatoasa, ca nu are nimic. Atunci a fost a doua oara intr-o luna si ceva in care a venit doctorita la noi acasa si a doua oara la cerere - un lucru anormal - pentru ca este datoare sa vina cel putin de 2 ori pe saptamana sa vada nou-nascutul. Tocmai de aceea cand a murit nici nu stiam ce sa scrie pe certificatul constatator, ea nu stia cate kg avea fata mea, nu stia cat crescuse, nu stia nici macar ce inseamna miocardita! Caci asta a fost diagnosticul : stop cardio-respirator rezultat de la miocardita acuta hemoragica si pneumonie acuta.
A fost o moarte neasteptata, pe 23.11.2007, care a lasat in urma o durere nemarginita. A trait doar 1 luna si jumatate. Am inmormantat-o dupa 3 zile, am adus-o direct de la morga am tinut fata acasa o ora, cam asa si apoi au dus -o la cimitir, pe mine nu m-au lasat sa merg la cimitir.
Necazul s-a intamplat intr-o vineri dimineata, pe 23 noiembrie 2007 si mi-au tinut printesa 3 zile la morga! Nenorociti, oameni fara suflet.
Acum traiesc in amintirea ei, a Andreei, puiutul meu. Si eu si tatal ei suferim enorm.
Va multumesc ca existati,moral inseamna extrem de mult pt mine.
Cristina
(Constanta)
Mergi sus